Arhivele jurnalului

Poteci uitate de lume (IV)

Nu refuz traseele marcate sau munţii mai cunoscuţi, însă locurile mai puţin umblate au o atracţie aparte, aş spune chiar irezistibilă. Deşi în weekendul trecut mă relaxasem în Tîrnov, mă trezesc vineri cu un mesaj: nu mergem duminică la o

Etichetat cu: , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Tîrnov la cinci stele

Mai ştiţi cînd ziceam anul trecut că nu-mi mai fac planuri? Bă băeţi, e bine al dracului. Aşa a fost în tura asta, zero planuri. Mi-a venit în chelie să plec pe undeva şi m-am hotărît la Tîrnov. Vrusesem să

Etichetat cu: ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Cenaclul literar „Flacăra”

Mi s-a cam acrit de făcut planuri, fiindcă modul ăsta de viaţă nu mă reprezintă absolut deloc. Îmi place să trăiesc momentul aşa cum vine el, nu să-mi pierd timpul cu elucubraţii legate de ce va fi, cum va fi,

Etichetat cu: , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Poteci uitate de lume (III)

În weekendul trecut am avut parte de cea mai mişto tură făcută în cei aproape 20 de ani de cînd merg pe munte. O fi părînd el mic şi banal de la distanţă, dar Narăţu’ ăsta are ceva al lui,

Etichetat cu: , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Tura din bucăţi

„- Dacă nu vin luni, înseamnă că încă mai înot prin zăpadă. Da’ ajung io, nu vă faceţi griji!” Aşa s-a terminat ziua de muncă de vineri, după ce le spusesem colegilor că plec iar în tură, cu tot codul

Etichetat cu: , , , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Poteci nu prea umblate

Dimineaţa a început cam devreme, iar ceasul mă scotea din sărite cu bîzîitul lui enervant. Întîi din sărite, apoi din pat. Din pat în bucătărie, unde m-am aşezat confortabil pe colţar şi mi-am acordat cîteva minute pentru a realiza o

Etichetat cu: , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Poteci uitate de lume (II)

De cîteva zile am o stare de lehamite generală de nu vă pot povesti, cauzată (probabil) de lipsa de somn din săptămîna trecută. De altfel, mi-e foarte lene şi să scriu ce citiţi voi aici, aşa că va fi scurt.

Etichetat cu: , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Poteci uitate de lume

Zice o vorbă din bătrîni că nicio noapte de pomină nu începe de la un pahar cu lapte. Se făcea că tocmai trecuse un an prăpădit, iar jumările stînse colac peste boiler zgîriau garniţa să le dau afară la aer.

Etichetat cu: , , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Tîrnov, ediţie de iarnă

Nu ştiu cum a fost pentru voi anul ăsta din punct de vedere montan, dar pentru mine a fost extrem de slab şi de zgîrcit în timp liber. De fiecare dată cînd aveam chef să merg, se întîmpla cîte ceva:

Etichetat cu: ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Narăţu, tentativa doi

Trecu un an de la experienţa din Narăţu, pe care l-am văzut doar de la distanţă, tură în care am avut timp să văd poteca în detaliu. În fine, i-a venit rîndul din nou, de data asta cu oameni mult

Etichetat cu: , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Altfel de munţi

Pot spune că am avut parte de cea mai tare tură din ultimii ani. De la bun început presimţeam că va fi ceva special. Traseu dur, lung, dificil ca orientare, dar care ascunde frumuseţi nebănuite. Şi locuri nebănuite, cum nu

Etichetat cu: , ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

Poveţele lui Decebal

„Vă rog să fiţi atenţie la următorul proiect” sînt cuvintele care prevesteau ceva măreţ. Sau lunguieţ. Sau… Mă rog, o tură mai ţeapănă, cu plecare de vineri seara, tură care m-a făcut să-mi frec palmele cu un rînjet cretin pe

Etichetat cu:
Postat in Cu rucsacu' în spate

Greu de uitat 2

De cînd l-am văzut pe taica Narăţu din Plaiul Lotrişorului am ştiut că trebuie să ajung pe el. Era imposibil să nu iasă iar o memorabilă, avînd în vedere traseul propus pentru a doua zi: urcuş pe Vîltureasa, campare în

Etichetat cu: ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

O bucată din Piatra Tîrnovului (ediţie revizuită şi adăugită)

Nene, nu mai venea odată ziua de sîmbătă. Abia aşteptam. Cred că nici dacă aş fi băut o cutie de Amigo amestecat cu RedBull nu stăteam aşa pe ace. M-apuc de făcut rucsacul. Cînd mă uit mai atent, în el

Etichetat cu: ,
Postat in Cu rucsacu' în spate

O bucată din Piatra Tîrnovului

Acum doi ani fusesem cu cortul la Gura Latoriţei împreună cu nevastă-mea, fie-mea şi părinţii mei. Dintr-o curiozitate a mea, am zis să mergem pînă la barajul de la Petrimanu. Mi-am omorît biata maşină pe forestier pînă la lac, însă

Etichetat cu: ,
Postat in Cu rucsacu' în spate